O poteca

DSC_0094

Text Calin Musteata

Foto Mihaela Amuntencei

Ce poate fi mai placut decat o drumetie pe munte? Iti iei rucasacul in spinare si bocancii in picioare,iar odata ajuns la poalele muntelui nu ai decat sa urmezi un anumit marcaj turistic ce te conduce pe o poteca paaana pe varful muntelui. Minunat, nu-i asa? A, bine, inainte ai studiat acasa, cu atentie harta si ti-ai construit un traseu. Ajuns in natura nu-ti mai ramane decat sa te bucuri de peisaj, de minunatia pe care ti-o ofera splendoarea naturii. Dupa ce te-ai incarcat cu maximum de energie iei iar poteca la picior si hai acasa. Deh suntem fiinte sociale, nu putem sta pe munte o vesnicie.
In goana noastra dupa tot si toate, multi nici nu-si pun problema cum au aparut marcajele turistice, cine curata potecile sau traseele, cine face si cum, un refugiu turistic si cine aduna resturile lasate in urma. Astea sunt alte probleme de care se ocupa “ecologistii” , vorba aia, se zice ca mergeau odata pe un munte fiul si tatal sau. La un moment dat baiatul mananca un baton si pune ambalajul in buzunar. Parintele sau ii spune ca poate sa-l arunce jos. La intrebarea copilului de ce, replica este ca vor veni “ecologistii” sa-l adune.

DSC_0113 DSC_0145
Multe sunt necesitatile muntelui sau mai exact pretentiile noastre din partea acestuia si toate trebuie facute. Totusi cei indreptatiti sa le faca nu reusesc intotdeauna sa acopere toate nevoile. Asta este poate si unul din motivele care ne-au determinat pe noi, cei din Clubul Montan Heniu, sa dam o mana de ajutor celor din echipa de Salvamont Bistrita la degajarea unei poteci din Calimani.
Astfel ca, sambata cativa dintre membrii Salvamont Bistrita: Alin Cioanca, Mihaela Amuntencei, Adi Nascu si Florin Rus, impreuna cu noi, cei din Clubul Montan Heniu, adica Adi Hogiu, Cornel Moldovan, Dragos Musteata, Calin Musteata, ne-am mobilizat sa degajam poteca care duce din saua Bistriciorului spre Piatra lui Tzutzurgau din Muntii Calimani.
Ideea a luat nastere si datorita faptului ca foarte multi din cei care urca pe Bistricior doresc sa urce si pe piatra unde este un punct de belvedere extraordinar. Din pacate vegetatia crescuta de-a lungul timpului a acoperit poteca si accesul pe piatra era imposibil. Inarmati cu sacuri si cutite timp de cateva ore am taiat crengile care dadeau in poteca reusind sa accesibilizam si acel loc, bun de admirat peisajul din jur. Privelistea asupra lacului Colibita si a depresiunii Colibita a fost o rasplata binemeritata a muncii noastre.

DSC_0257 DSC_0283

Acum, odata ajunsi sus pe Bistricior se poate urma marcajul BG care duce spre dreapta catre Cusma. De pe varful Tzutzurgau marcajul coteste la stanga, iar doritorii de belvedere vor putea merge spre dreapta pe noua poteca pana pe piatra. E o chestiune de 10 minute dar merita.
Terminandu-ne treaba am coborat la cabana Salvamont unde am intarziat o vrema la o poveste si dupa ce ne-am luat ramas bun de la prietenii salvamontisti am coborat la refugiul turistic unde am avut o alta treaba de facut. Trebuia prelungita teava de la soba din refugiu cu un cot si o teava cu acoperis pentru ca tot fumul intra in refugiu cand sufla vantul. Am adus cele necesare multumita lui Cornel si ne-am pus pe treaba. Acuma speram ca disconfortul creat de fumul ce intra in refugiu sa nu mai existe pentru cei care vor fi nevoiti sa se cazeze acolo pe viitor.

DSC_0327

DSC_0392
Uite asa am reusit sa imbinam utilul cu placutul intr-o alta zi in care am iesit din nou pe munte. Speranta noastra e ca cei care vor trece prin acele locuri sa pastreze si sa aprecieze faptul ca cineva s-a gandit la siguranta lor. Nu ne-o luati ca pe o lauda de sine ci ca pe o informare a faptului ca putem merge in siguranta si aici in Bistriciorul nostru.

Ture faine sa aveti pe mai departeDSC_0299

0 Comments

Your email address will not be published. Required fields are marked *